Iata-le aici, nealfabetic si fara ierarhie:
Numele blogului o spune – sunt o visatoare. Melodia asta e manifestul nostru.
- Faultline feat. Chris Martin – Your love means everything
Un vis pe note, frison si inghet, paralizie de uimire. Si imi da permanenta impresie de prezenta a cuiva. Cuiva anume.
Expresia armonica a partea de “emotie” ce inseamna marea pentru mine. Mai exista si partea de “libertate”. Mai jos.
- Snow patrol – Chasing cars
Iata o melodie enervanta. E plina de speranta. Speranta ma irita. As putea sa o pun fata in fata cu “End of all hope” ca sa o neutralizez. Da, ce sa zic, ma reprezinta, n-o sterg.
- Nightwish – Beauty of the beast*
“Ars poetica” a ce a insemnat Nightwish inainte de 2005 (pentru dupa nu bag mana nicaieri), de fapt a autorului versurilor, ati prins voi. Unul din artistii pe care ii apreciez intr-adevar – cu idee poetica centrala, si totusi original de fiecare data, iesind din tipare cat sa nu fie paralel cu avangarda cu care e contemporan, dar pastrand doza de clasicism necesara ca sa se transmita, si recreand praf de sublim intr-o limba in care n-a plans cand era copil. Un aplauz aici, va rog.
Artistii sunt anormali, iata dovada. E un fir de martisor melodia asta, patima cu aripi.
- Metallica – Nothing else matters*
Sunt iubiri si iubiri. Iubiri in care ne privim in ochi, iubiri in care stam spate in spate, iubiri in care stam umar la umar si mergem la pas catre inainte. Asta e din ultima categorie.
- Queen – I want to break free*
Asta pentru ca stiu ca exista lanturi.
- Pink Floyd – Shine on you crazy diamond*
Libertatea gandirii inseamna sa fii ceea ce in ziua de azi se numeste nebun, sau cel putin ciudat. Mie imi plac oamenii liberi. Au o pana in plus la palarie.
Nu e doar din cauza filmului. Serios. Ce canta ea e aer.
- Deep purple – Smoke on the water*
Sunt in Cartea Recordurilor pentru World’s Loudest Band, si sunt unii din cei 3 tatici ai heavy metalului. Need i say more?
- Phoenix – Balada Negru-Voda*
Showdown a ce inseamna Phoenix in istoria muzicala autohtona. Pregnanta combinatie de folclor cu acorduri ce nu pot fi numite decat “rock”. Nu “metal”, nu “grele”, nu “heavy”, nu “electrice”, nici orice alt adjectiv care mi-ar putea veni in cap cand ma gandesc la o muzica astfel. Folclor pe acorduri rock, spuneam.
Pur. Corelati cu Vali Sterian – Cantec de oameni. E vocea copilului, nu a parintelui aici.
Despre viata. Si trecut. Si control. Si ce inseamna nebunia intr-o lume de tipare.
- Yann Tiersen – Comptine d’un autre ete
Asta e singura la care recunosc ca e luata din film. Dar doar luata de acolo. Pasiunea a venit ulterior. Pasiunea ei, nu a mea. Frumoasa in film, punem pe player (adica telefon). Senzatie (la propriu) de preinfarct de fiecare data cand atinge acel punct, “intriga melodiei”. Tulburator. Organic vorbind, tulburator.
Celalalt cantec de vis cu ochii deschisi, capul in nori si drept inainte. Si si asta imi aminteste de cineva, cineva anume. Acelasi anume dintr-o data.
- Iron maiden – Fear of the dark*
Pentru frica mea. Care nu e de intuneric. Doar.
Sfarsitul unei ere, inceputul alteia (Scott/Johnson), riff nebun, plete, negru, headbanging, curent electric. Sentiment de “liiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiibeeer”.
- Red Hot Chilli Peppers – Snow(Hey Oh)*
Libertate, litoral, White Horse, bere in rauri, lumea deodata prietena, pletosi agatati unii de gaturile altora si inganand sincron, din varf de bronhie: “Heeeeeeeeeeyoooooooh”. Revin: libertate…
Expresia armonica a partea de “libertate” ce inseamna marea pentru mine. Mai exista si partea de “emotie”. Mai sus.
- Audioslave – Show me how to live
Tudor Arghezi in Psalmi, cam asa ceva. Razvratire. Necaracteristica mie catre astfel de tinte superioare, dar inteleasa. Pe principiul: WWD intelege pe toata lumea.
- Cornershop – Brimful of Asha
Toate se naruie in jurul tau, la modul nu prea major al cuvantului, totusi, hai sa zicem ca ai o zi proasta. Nu am de gand acum sa o si descriu, cum ca te-ai trezit prea tarziu, si cafeaua era prea rece sau cola prea calda si sendvisul prea tare, ca autobuzul te-a facut sa intarzii si mai mult, dar ai ajuns la timp pentru a iti pica examenul catre care alergai, si de la care iesi intr-o ploaie de neevitat pentru ca soarele de azi dimineata a prevenit umbrela din geanta, si deci mergi udandu-te sa iti platesti facturile, si pe langa ca unul din oficiile de care ai nevoie, singurul a carui factura are scadenta azi, e inchis, iar la ultimul tot nu iti ajung banii, cu toate ca pe una, dupa cum ziceam, nu ai platit-o, intr-un final ajungi ud la intalnirea cu el/ea, care are chef de cearta pentru ca cine stie ce ai uitat sa faci, deci te-ai deplasat juma’ de oras doar ca sa te certi, si ajungi intr-un final acasa, nu inainte de a fi stropit din crestet pan’ la glezne de un sofer binevoitor si de a fi olecuta clantanit de un caine de altfel lenes de langa bloc pentru ca i-ai parut suspect asa murdar cum erai, destul de adanc cat sa iti trebuiasca alti pantaloni, si erau aia buni, ca doar ai mers la examen, si sa te doara piciorul cand urci scarile pana la ultimul etaj la care locuiesti, pentru ca nu se pune problema ca liftul sa functioneze tocmai azi, ca doar e pana de curent, acum ca ai de lucrat la calculator, si chiar voiai sa lucrezi, pentru ca din pat a sarit azi noapte un arc, motiv pentru care te-ai zvarcolit, dormind prost, toata noaptea. Nu am de gand sa spun asa ceva, chiar nu. In orice caz, sa ne imaginam o zi in care toate merg prost, dar nu de netrecut si de nereparat intr-o zi ceva mai buna. Punem asta in casti si un zambet de la ureche la ureche si o idee buna vor veni de la sine.
- Epica – Cry for the moon*
Cruzime realist-lucida plus voce feminina clara, curata, invizibil fortata. Esenta Epica. Intepator, dar frumos. Nu intepator de frumos. [Stiu ca voi scrie extensiv o data despre asta, nu detaliez.]
- Depeche mode – Enjoy the silence (2004)
Nu pot sa o ascult mai niciodata. Imi place, da. E electrizanta, e ca un vartej ce te atrage, simti la modul fizic cum te invaluie sunete din ce in ce mai grele, cam cum sunt plantutele alea in videoclip, care distrug intreaga cladire. E puternica intr-un sens distructiv, dar iti da si un calm aparte – parca iti paralizeaza muschii,lasandu-ti doar respiratorii. Dar tot nu pot s-o ascult. Asa.
- Massive attack – Teardrop
Da, recunosc, ma uit la House M. D.. Nici pe aproape atat de obsesiv ca toata lumea ce-l urmareste faaaascinata de fenomen, dar ma uit. NU de acolo stiu melodia. O ascultam dinainte, imi placea dinainte, o puneam pe lista oricum. Serios. Una din putinele (imi vin in cap doar doua, asta si cu urmatoarea) melodii electronice care ma ating cu adevarat (stiu ca asta e mai mult Bristol decat electronic pur, nu sariti.). Usoara ca un fulg pe respiratie.
- Orbital – Halcyon (and on and on)
Cealalta melodie electro care imi merge la inima. Si din cauza filmului aluia, si din cauza celuilalt film carora le-a fost in coloana sonora oficiala, dar si pentru ca e infinit linistitoare si totusi revigoranta. Parca ti-ar rebuta creierul. Inchizi ochii, o asculti, te absoarbe cu totul, te detoxifica, si cand s-a terminat deschizi ochii si te simti in stare de orice. Psihedelic. Opioid chiar.
Mii de voci au numit-o cea mai frumoasa declaratie de dragoste. Eu o vad mai degraba ca pe o oda catre Femeie.
- Valeriu Sterian – Cantec de leagan*
Pacatul originar. Care poate ca e o poveste frumoasa sau o fila de istorie sau o legenda sau o aiureala mistica sau un adevar, dar e o explicatie riguroasa pentru ce am ajuns, ca rasa, fata de ce suntem cu adevarat.
- Pasarea Colibri – Invocatie in zori*
Curata si blanda ca o ploaie de vara, zambet deschis la culoare, vecin cu rasul sanatos si usor la suflet. Muzica lor. Muzica lui. Prieten.
- Skillet – The last night*
Manifest pentru credinta sau pentru pamanteana interumana iubire, e suta-n suta manifest anti-singuratate. De ce e atat de rea, poate voi intelege vreodata. Eu sunt confortabila singura, atata timp cat stiu ca-s singura. Pe motiv ca am o problema cu a fi mintita, cum ziceam intr-o anterioara postare. Si de ce mai e melodia pe aici? Pentru ca ma face sa simt prezenta cuiva, cuiva anume, dar altcuiva. Si pentru ca si in ce nu cred e parte din mine.
- Red Hot Chilli Peppers – Road trippin’*
Visul. Ce as fi vrut sa fac cu viata mea daca as fi fost putin mai altfel decat sunt. Si ce inca vreau sa fac daca am cu ce (gaina cu oua de aur?) si cu cine(da, am.).
- Nirvana – The man who sold the world
Nirvana, nu David Bowie, nu doar pentru ca asa am facut cunostinta cu ea, ca orice om care se respecta avand perioada sa de rebeliune adolescentina (asta de acum e rebeliune pura, macar se stie ca nu-i de la varsta), ci si pentru ca imi place mai mult varianta asta, muzical vorbind. Imi pare ca ideea se preteaza cu vocea delicat sugrumata de o-lume-intreaga-stie-ce-anume-da’-nu-i-frumos-a-spune. What would you say when you’re face to face with … ?
- Therion – Rise of Sodom and Gomorrah*
Nu am ales melodia din acelasi deja utilizat motiv cum ca exprima pacatul omenesc, nici din uzatul motiv al vocii feminine vibrante, care mie imi merge la suflet foarte. Ci pentru ca sunt ei, si imi place muzica lor puternica, semiorchestrala si cu influente de mitologic. Foarte scandinav din partea lor, da.
*selectie fortata de o melodie dintr-o multime placute interpretate/compuse de acelasi artist; melodia mentionata este, totusi, undeva mai sus in top intre celelalte surate ale sale; la RHCP nu inseamna ca nu m-am putut decide – sunt prea stari diferite cele doua melodii.
Na, sa vad acum cine are rabdare sa citeasca tot.
As vrea sa vad cine isi bate capul si sa inteleaga, heh.
Leapsa de aici merge aici, desi probabil ea nu ma citeste si nu verifica legaturile externe, si mai e si intr-o temporara semipauza.
Sau e “o aplauza”?
Leapsa nr. 3
ce-a iesit
Mai e nevoie sa descriu leapsa? Din cate citesc eu, a primit-o cam toata blogosfera. Ei, iata despre ce e vorba:
- Go to Wikipedia. Hit “random” or click here. The first random Wikipedia article you get is the name of your band.
- Go to “Random quotations” or click here. The last four or five words of the very last quote of the page is the title of your first album.
- Go to Flickr and click on “explore the last seven days” or click here. The third picture, no matter what it is, will be your album cover.
- Use Photoshop or similar to put it all together.
Leapsa ar merge la Darius, dar el nu face lepse, asa ca merge la Licurici care nu observa ca primeste lepse, deci nu le face, si o mai primeste si soricica de aici, pe care am citit-o aseara, recomandata de Drojdie (nu acea drojdie.tk), cui ii urez bun venit si lectura placuta pe aici. [Imbratisare, draga mea.] Oh si tot de la Drojdie mai merge la cowish, care a mai facut o leapsa comuna cu mine, si pe care se pare ca o asteptam joi sau vineri prin batrana urbe, in scopuri nu atat de placute.
Putine comentarii despre ce a iesit din leapsa mea:
Ziua buna, dragii mei, ne vedem la Roblogfest.
- Leapsa
on martie 8, 2009 at 13:11 Comentarii (6)Tags: .tk, album, album cover, album title, badpitzi, band, blog, blogger, blogging, blogosfera, click, club fabrica, comentariu, comment, cover, cow, cowish, darius, drojdie, explore, fabrica, festival, fileshare, flickr, formatie, hi-q, hiq, homalodotherium, image, intimacy, intimitate, jpg, Leapsa, licurici, list, liste, name, nero, nero cover designer, nero express, nero software, oras, person you truly are, photo hosting, photobucket, picture, png, quotation, quote, random, random article, random quotation, roblogfest, scop, soarece, soricica, tag, title, visurat, wiki, wikipedia, wordpress, wordpress editor